Update:  Dupa ce i-am atentionat pe jurnalistii de la “Gândul” in legatura cu eroarea comisa in reportaj, acestia s-au documentat si au incercat sa remedieze situatia. Din pacate, nici a doua oara nu au nimerit varianta corecta, de data asta inlocuind “Prinston” cu “Princetown”. Pana la varianta corecta, “Princeton”, jurnalistii de la “Gândul” se vor mai chinui putin. Adevarul e undeva la mijloc.

Daca sunteti un cititor al ziarului “Gândul”, atunci sunteti familiar cu reportajele speciale din seria “România are șansă” in care sunt prezentate povesti ale unor tineri de succes, cu scopul (printre altele) de a le acorda premii si de a sensibiliza cititorii. Desi initiativa pare la prima vedere una laudabila, aproape toti acesti oameni prezentati in reportaje declara ca vor sa plece din tara sau urmeaza sa emigreze, fie ca sa studieze, fie definitiv. In aceste cazuri, nu vad unde este “sansa Romaniei” pe care o invoca ziarul “Gândul”.

O astfel de poveste este cea a unui tanar olimpic din Bucuresti care vrea sa plece ca sa studieze la “Prinston University” din New Jersey, o universitate care nu exista, de altfel. Probabil ca autorul reportajului s-a referit la “Princeton”, una dintre cele mai faimoase universitati din lume, al carui nume nu se scrie cum se aude, ca in limba romana.

Intr-un reportaj din ziarul “Gândul” ne este prezentat stilul de viata din Kazahstan, in raport cu cel al tarii noastre. Dupa cateva asemanari si deosebiri, am intalnit un lucru curios: se pare ca in restaurantele de acolo poti face oricand pe chelnerul, servind fructe de mare. Altfel, clientii sunt cei care mananca, pur si simplu, sau se servesc cu mancare.

Poate ca autorul a vrut sa sugereze, de fapt, existenta unor locuri de munca in aceasta regiune, enuntand locurile unde te poti angaja in Kazahstan ca ospatar, dar a ajuns sa serveasca un alt fel de informatie.

Recomandare: aveti grija cand mergeti in vacanta in Kazahstan, sa nu va transformati din client in ospatar.

Senzational! “Evenimentul zilei” inventeaza DVD-urile cu capacitatea de stocare de 4.7 MB în anul 2010. Se pare ca aceste medii de stocare sunt si cele mai populare pentru stocarea filmelor. Daca va intrebati ce fel de filme incap pe un astfel de DVD, raspunsul il putem ghici: filmulete facute cu telefonul mobil de catre reporterii viitorului, primele filme mute din istorie care durau cateva secunde, sau interviurile realizate de cotidian care contin o singura intrebare.

Capacitatea reala, de 4.7 GB este prevazuta probabil pentru anul 2100, în era digitala, cand vor aparea televizoarele LCD si telefoanele cu tehnologie touchscreen.

Nu stiu cine este Adrian Pescariu, si nici nu ma intereseaza ce afirma iubita sa, Andreea Marin, despre performantele lui intr-un anumit context. Dar ziarul Libertatea tine sa ne aduca la cunostinta aceste lucruri, strecurand greseli pe alocuri. Din cate am inteles, fata nu era satisfacuta in pat, de loc. In alte locuri da, dar nu in pat. Sau a vrut sa spuna catusi de putin? Atunci, ii amintim autorului ca deloc se scrie legat, in acest context.

Mai sus, un typo de toata frumusetea (desi, probabil, o greseala din neatentie) ma face sa ma gandesc la ciclul greselilor din care fac parte “oualele” sau “oualelor”. Totusi, sa nu fim prea duri; de loc, ne aflam in Libertatea, de fel, ne putem astepta la greseli.

In ultimul timp am scanat si segmentul de presa gratuita, printre care si Adevarul de Seara, desi, in mod normal, nu citesc astfel de publicatii. In ziarul amintit, am gasit un articol despre piesa care va reprezenta Romania la Eurovision, piesa ce pare a se bucura de un real succes pe internet.

Din pacate, tocmai numele piesei este scris gresit de doua ori in articol, asa ca, daca o cautati pe YouTube, nu va luati dupa “ce scriu astia in ziare”, piesa se numeste “Playing with Fire” si e cantata de doi artisti de pe plaiurile autohtone. Sa punem greseala pe seama faptului ca poate nu functiona tasta Y de la tastatura?

Astazi am remarcat ca Andreea Archip de la Evenimentul Zilei crede ca semestrul al doilea al anului scolar incepe luni, 12 aprilie. Inainte de a scrie un articol, s-ar fi cerut putina documentare: vacanta de Pasti nu a fost una intersemestriala, ci banala vacanta de sarbatori, ca in fiecare an, iar semestrul al doilea a inceput deja de prin luna februarie.

Am impresia ca cineva nu prea a trecut pe la scoala, daca nu stie cand incep semestrele. Dar nu ar trebui sa ne mire nimic, oricine ar fi confuz, dat fiind numarul mare de schimbari care s-au facut in structura anului scolar.